Devenită deja o tradiţie, Ziua Zonelor Umede a fost sărbătorită şi anul acesta alături de ecologiştii Clubului Copiilor şi Elevilor din Beiuş.

„Zonele Umede pentru viitorul nostru. Alăturaţi-vă nouă!”, acesta a fost mesajul tinerilor care a deschis sesiunea de prezentări. Activităţile s-au desfăşura în laboratorul de Protecţia Mediului din cadrul Clubului şi au reunit peste 30 de elevi şi cadre didactice. Individual sau în echipe, cu desene, machete sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să evidenţieze importanţa şi rolul zonelor umede în dezvoltarea unei comunităţi.

„Clubul Copiilor şi Elevilor Beiuş organizeaza periodic acţiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecţia mediului însă, din păcate, de cele mai multe ori elevii nu sunt
încurajaţi să participe. Prin parteneriatele cu instituţiile publice dorim să îi sprijinim pe cei care se implică în mod activ în protejarea mediului. Acţiunea dedicată Zonele Umede a fost un foarte bun prilej, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, să cunoască mai în amănunt bogăţiile naturale ale zonei în care locuiesc.” a declarat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protecţia Mediului.

Reprezentanţii A.B.A Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanţilor informaţii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, ecologiştii din Beiuş au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării.

În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. „Marea majoritate a zonelor protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în Defileul Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate, iar în prezent, numărul acestora a ajuns la 32.” Dorel Dume, director A.B.A. Crişuri

Zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice.

Convenţia semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. De asemenea, tot în convenţie este menţionat faptul că aceste zone umede constituie cele mai importante resurse naturale, ştiinţifice, economice şi recreative, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, si hidrologic. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.

Prin Legea nr.5 din 25 ianuarie 1991, România aderă la Convenţie şi se angajează să respecte prevederile acesteia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Protected by WP Anti Spam