Evoluţia numărului îmbolnăvirilor prin infecţii acute respiratorii se află în limitele intervalului de valori specific sezonului (aşteptat), până în prezent, în sezonul 2015-2016, nu a fost confirmat virusologic nici un caz de gripă la populaţia judeţului Bihor.

La Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică şi Control Boli Transmisibile din cadrul DSP Bihor, pentru săptămâna 28.12.2015 – 3.01.2016, au fost raportate :

2013 cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), mai puţine faţă de săptămâna precedentă (3097 cazuri), valoarea fiind mai mare faţă de săptămâna similară din sezonul anterior (1935 cazuri raportate în săptămâna similară din sezonul 2014-2015). Din cele 2013 cazuri au necesitat internare 50 cazuri.

– 701 cazuri de pneumonie şi bronhopneumonie, în scădere faţă de săptămâna precedentă (930 cazuri), valoarea fiind mai mare faţă de săptămâna similară din sezonul anterior (615 cazuri raportate în săptămâna similară din sezonul 2014-2015). Din cele 701 cazuri au necesitat internare 87 cazuri.

D.S.P. Bihor a preluat de la Ministerul Sănătăţii în ultimul trimestru al anului 2015 un număr de 9150 doze vaccin gripal pentru imunizarea persoanelor la risc. A fost raportat, pentru data de 3.01.2016, un stoc de vaccin gripal de 2 doze la un medic de familie.  Astfel, începând din luna octombrie 2015 şi până în 3.01.2016 au fost imunizate antigripal un număr de 9148 persoane la risc din judeţul Bihor din dozele furnizate gratuit de Ministerul Sănătăţii.

 

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Bihor recomandă populaţiei respectarea următoarelor măsuri:

 

I.Pentru prevenirea infecţiilor căilor respiratorii:

–         optimizarea regimului de viaţă şi activitate prin alimentaţie corespunzătoare (în special  fructe şi legume), evitarea expunerii la frig, purtarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată temperaturii din mediul ambiant, exerciţii fizice moderate, evitarea surmenajului fizic şi intelectual, odihnă nocturnă suficientă, evitarea fumatului, consumului de alcool şi exceselor de produse cofeinizate (cafea, băuturi carbogazoase tip cola);

–         spălarea frecventă a mâinilor, cu apă şi săpun, în special în situaţii de participare la activităţi publice (locul de muncă, şcoală, unităţi de alimentaţie publică);

–         în caz de strănut folosirea batistelor, din hârtie, de unică folosinţă care previn răspândirea picăturilor potenţial infectate în mediul ambiant, iar după folosire batistele trebuie depuse la coşul de gunoi;

–         evitarea aglomeraţiilor din locurile publice (evenimente din săli de spectacole, discoteci, alte manifestări), deoarece există un risc mare de transmitere a infecţiilor respiratorii de la persoane aparent sănătoase, deja infectate – care pot transmite agenţii cauzali ai infecţiei între momentul infectării şi apariţia primelor manifestări de boală;

–         vaccinarea antigripală;

–         în cazul instituirii măsurilor de carantină să respecte deciziile personalului din spitale, de la interzicerea totală a vizitelor până la măsuri de protecţie recomandate în momentul intrării în unitatea spitalicească;

–         autoizolarea la domiciliu în caz de semne de boală precum: febră, secreţii nazale, dureri de cap, tuse, dureri în gât şi să anunţe telefonic în cel mai scurt timp posibil medicul de familie privind simptomele în vederea planificării eventuale la o consultaţie. În caz de agravare a acestor semne, în special în cursul nopţii sau în zilele nelucrătoare, poate fi apelat gratuit Numărul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 sau persoanele afectate se pot prezenta la camerele de gardă ale celui mai apropiat spital.

 

  1. Pentru prevenirea efectelor negative ale temperaturilor scăzute asupra sănătăţii:

– aprovizionarea cu alimente pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a evita deplasările în timpul frigului. Bolnavii care nu se pot deplasa şi/sau căra greutăţi trebuie ajutaţi de persoane din proximitate (vecini, rude etc.);

– aprovizionarea cu medicamente pentru o perioadă mai lungă de timp;

– asigurarea unei linii telefonice funcţionale, un apel de urgenţă e de cele mai multe ori vital în salvarea vieţii;

– persoanele la risc trebuie să păstreze contactul cu rudele sau vecinii şi să solicite ajutor în caz de nevoie.

În locuinţe sunt recomandate următoarele măsuri:

– menţinerea unei temperaturi de cel puţin 19 grade Celsius în dormitor;

– verificarea atentă a sistemelor de încălzire înainte de a le folosi, dar şi periodic în timpul utilizării pentru prevenirea incendiilor, intoxicaţiilor cu monoxid de carbon (gaz care nu se vede şi nu are miros);

– în caz de folosire a pernelor electrice pentru încălzire acestea trebuie decuplate de la priză înainte de somn pentru a preveni arsurile sau incendiile;

În cazul în care este absolut necesară părăsirea locuinţei în condiţii de ger, sunt recomandate următoarele măsuri:

– acoperirea riguroasă a capului (prin această zonă se pierde 30% din căldura corpului);

– protejarea feţei – în special în partea inferioară la nivelul gurii şi nasului;

– îmbrăcarea cu haine groase şi călduroase, de preferat mai multe rânduri de haine una peste alta pentru a menţine mai bine căldura;

– păstrarea mănuşilor pe mâni pentru protejarea căldurii de la nivelul mâinii şi degetelor – nu trebuie scoase mănuşile de pe mâini nici chiar pentru perioade scurte;

– mersul în ritm egal, fără efort crescut. În timpul mersului trebuie acordată atenţie porţiunilor cu gheaţă de pe traseu în vederea prevenirii alunecării (căderilor) şi fracturilor membrelor;

– evitarea călătoriilor lungi cu automobilul şi planificarea traseului deplasării în funcţie de starea drumurilor. Autovehiculele trebuie să fie dotate specific sezonului de iarnă pentru optimizarea deplasărilor şi evitarea accidentelor;

– copiii nu trebuie să fie lăsaţi să aştepte în interiorul autovehiculelor parcate sau să fie transportaţi pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

  1. RAHOTĂ DANIELA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Protected by WP Anti Spam