Cartea de faţă era, dintru început, concepută ca o recunoştinţă faţă de cel care ne-a fost frate şi unchi, scriitorul orădean Marin Chelu – astfel o carte intimă, de familie. Preocupaţi în genere de muzică, opera noastră centrându-se pe ideea de sonet muzical, abordarea noastră a căpătat, iată, o imagine desprinsă dintr-o altă dimensiune culturală. Sonetul literar – inventat cu 800 de ani în urmă de italieni, dominând prin idee şi formă – a fost îmbrăţişat de mai toate valorile lumii, indiferent de ocupaţiile sau profesiile autorilor. Întâlnim, astfel, nume precum J.W.Goethe, Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarroti sau Galileo Galilei, valori culturale care au ales să scrie sonet, iar timp de secole, această formă fixă de poezie a fost abordată de aproape toţi scriitorii, ca un reper în lirica universală. În timp, sonetul a căpătat diferite forme de exprimare, devenind retrogradus, inversat, dublu, cu coadă etc, iar rigorile acestuia, legate de numărul de versuri, măsură, rimă sau ritm, au provocat numeroşi poeţi, dornici să atingă treptele perfecţiunii.
Oradea vine, iată, prin Florian Chelu Madeva – cu o nouă formă fixă de exprimare prin sonet: muzicală – revenind, astfel, uşor, la origini (sonetul fiind, în antichitate – cântecel). Sonetele muzicale sunt scrise pe doar două măsuri din J.S.Bach – măsurile 169/170 ale fugii din Sonata a III-a pentru vioară, realizându-se astfel similitudinea formă fixă literară – formă fixă muzicală şi sonet literar – sonet muzical.
Preocupaţi mereu de construcţii şi forme (de această dată literare, nu muzicale), căci „să cauţi forme noi e-o datorie“, spre a ne exprima cu Goethe, am ajuns la noi forme de exprimare artistică, întru sonet: sonetul retrogradus. Astfel, se pare că venim cu prima propunere la nivel naţional de sonet retrogradus, într-un volum întreg, tată-fiică.
Despre această carte ne vorbeşte în mod absolut maiestuos scriitorul Radu Cârneci, pe coperta IV a volumului:

„…Dorinţa – dublată de o nobilă ambiţie – de a zidi o asemenea carte de sonete (numai retrogradus, lucru deloc uşor!) face din cei doi autori, Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admiraţie. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeţi români (dar şi ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor – orădeni de elită – în suişul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mişcarea de înnoire a poeziei cu formă fixă sonoră într-un context modern, contemporan, care-şi arată deja roadele.
Sonet – cartea de faţă – cu titlul lapidar-provocator, se reclamă de la iubirea de iubire, cuprinzând o multitudine de stări esenţiale, temeinice în conţinut, armonioase în exprimarea lirică. Este, într-adevăr, o izbândă ce merită a fi cunoscută şi considerată. Mă bucur de acest sonet şi vi-l recomand cu preţuire colegială. Este o carte aleasă!…”

„Mângâiaţi de dulceaţa acestei glorii, nu ne pasă de surghiun“ – Dante Alighieri

Evenimentul va avea loc miercuri, 1 Aprilie, ora 18:00, la Sala Traian Moşoiu a Primăriei Municipiului Oradea. Vă aşteptăm cu drag.

Florian Chelu Madeva şi Alexandrina Chelu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Protected by WP Anti Spam