În urma demersurilor începute de către Consiliul Judeţean Bihor prin preşedintele Cornel Popa în anul 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,  a admis în luna decembrie 2014 recursul declarat de Consiliul Judeţean Bihor la decizia de restituire către Ordinul călugărilor mizericordieni a clădirii Palatului de Finanţe din strada Republicii.

În data de 23.04.2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat motivarea Deciziei   nr.4752/10.12.2014 prin care s-a admis recursul declarat de Judeţul Bihor – Consiliul Judeţean Bihor împotriva Sentinţei nr. 70/2013 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.

Dosarul a fost înregistrat în data de 24.04.2015 la Curtea de Apel Oradea pentru rejudecare.

În concret, Instanţa Supremă a acceptat toate motivele de recurs invocate de Judeţul Bihor – Consiliul Judeţean Bihor şi a dispus rejudecarea cauzei. În rejudecare, Curtea de Apel Oradea urmează să verifice dacă există sau nu, un act de naţionalizare al fostului Palat de Finanţe, întrucât un asemenea act nu există la dosarul cauzei, iar în lipsa acestui act nu se poate dispune restituirea, legea de retrocedare vizând doar imobilele preluate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie impune Curţii de Apel Oradea să verifice dacă acest imobil a fost spital la data preluării, fiind evident că un palat al finanţelor nu putea face obiect al acestei preluări în baza unui decret vizând instituţiile sanitare. Pe de altă parte, în rejudecare, trebuiesc a fi comparate, documentaţia care a stat la baza deciziei de retrocedare, cu documentaţia care a stat la baza restituirii din anul 2000 a Spitalului Mizericordienilor, pentru a se verifica dacă nu se solicită restituirea Palatului Finanţelor pe baza aceloraşi acte pe baza cărora s-a dispus restituirea altui imobil, respectiv Spitalul Mizericordienilor.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie impune instanţei de rejudecare să verifice dacă Ordinul călugaresc mizericordian era sau nu persoana juridică la data formulării cerererii de retrocedare, respectiv dacă a fost reînfiinţat legal dupa anul 1990.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită instanţei de rejudecare să verifice dacă decizia de restituire îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege cu privire la motivarea acesteia în fapt şi în drept.

Instanţa Supremă a sancţionat şi faptul că s-a dispus o restituire fără o identificare topografică clară a imobilului ce a fost solicitat, dispunând ca instanţa de rejudecare să efectueze atât o expertiză topografică cât şi o expertiză în construcţii pentru identificarea concretă a obiectului restituirii.

Toate aceste aspecte necesită a fi lămurite în cadrul rejudecării procesului de către Curtea de Apel Oradea pentru a putea fi pronunţată o hotărâre judecătorească legală.

“Consiliul Judeţean Bihor va uza de toate căile legale şi va face toate demersurile pentru reîntregirea patrimoniului judeţului Bihor. Motivarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie validează justeţea demersului nostru şi poate întări opiniei publice încrederea în actul de justiţie ”, declară preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Protected by WP Anti Spam