Timp de patru zile, mai mulţi specialişti, cercetători, profesori, dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri naţionale s-au reunit la Sfântu Gheorghe, în Covasna, pentru o dezbatere privind necesitatea amenajării unor spaţii muzeale privind comunismul în România.
Sub egida Institutului de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc, care a declarat ca prioritate de gradul zero amenajarea, în plan local, dar şi central a unor muzee ale comunismului, în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie a.c., s-a desfăşurat, la Sfântu Gheorghe, prima ediţie a proiectului „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România”. Locul ales pentru desfăşurarea acestei întâlniri nu a fost întâmplător. Aici, anul trecut, la subsolul clădirii unde funcţionează Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Covasna, cu sprijinul Primăriei Sfântu Gheorghe, a fost amenajată „Casa Memorială a victimelor dictaturii Comunsite din România”. Este un exemplu de bune practici, unde un spaţiu de peste 100 mp a fost transformat într-un altar al memoriei celor care, în regimul comunist, au trecut prin Gulagul românesc. La nivelul întregii ţării, cu toate că mai toată harta României a fost presărată cu centre ale repersiunii, numărul spaţiilor care să amintească de aceste orori se pot număra pe degete. În acest context, iniţiativa IICCMER de a sprijini astfel de proiecte este binevenită. În deschiderea evenimentului, a luat cuvântul Cosmin Budeancă, director IICCMER, care a subliniat importanţa sprijinirii acestor proiecte individuale. „Astfel de proiecte au luat naştere individual. De aceea este important să avem periodic astfel de întâlniri, să învăţăm unii de la alţii, mai ales când suntem la început de drum. Dorim să punem baza unei reţele şi să organizăm, două astfel de întâlniri pe an, una în primăvară, una în toamnă”, a precizat Cosmin Budeancă. Acesta a amintit că, la nivel central, există trei proiecte de lege privind amenajarea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti, toate având ca propunere de funcţionare a muzeului în Palatul Parlamentului.
Având-o ca şi moderator principal pe dr. Irina Hasnaș, expert IICCMER, în cadrul discuţiilor au fost prezentate proiectele aflate în derulare la Timişoara, Piteşti, Gherla, Galaţi, Aiud, Târgu-Ocna, Făgăraş, respectiv Oradea. Radu Gino a prezentat proiectul Memorialul Revoluţiei din Timişoara, unde s-a reuşit, într-o veche cazarmă, amenajarea unui muzeu, dar şi a unui centru de cercetare. De asemenea, dintr-o necesitate a momentului a fost înfiinţată şi o editură. La Aiud, în cadrul Complexului monahal „Sfânta Cruce”, în subsolul bisericii, pe o suprafaţă de peste 1.000 mp, se va amenaja, potrivit lui Dragoş Ursu, un proiect expoziţional. Locul a fost ales în mod simbolic în Râpa Robilor, acolo unde au fost îngropaţi foşii deţinuţi decedaţi la Aiud. Fundația Culturală Negru Vodă din Făgăraș, reprezentată de Florentin Olteanu, are o activitate prolifică, reuşind să adune peste 100 de interviuri audio şi 10 video luate foştilor deţinuţi politici din zonă. Un alt proiect în curs de implementare este la Piteşti, aici unde, Maria Axinte, preşedintele Fundaţiei „Sfinţii Închisorilor”, a reuşit să obţină o parte din clădirea temutei închisori. De asemenea, la Galaţi s-a reuşit salvarea de la dărâmare a clădirii unde a funcţionat Securitatea, urmând să se transforme, potrivit profesorului Gheorghe Enache, într-un muzeu. Şi la Oradea, se intenţionează, prin grija Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”, vicepreşedinte Cristina Liana Puşcaş, şi a Primăriei Oradea, amenajarea unui spaţiu dedicat memoriei rezistenţei anticomuniste din zona Bihorului. La Gherla, părintele Petru Băgăcean, reprezentantul Fundației Creștină ,,Sf. Nicolae”, doreşte să amenjeze un spațiu religios și cultural langă gropile comune cu osemintele foştilor deţinuţi politici. Acesta a povestit greutăţile prin care a trecut pentru a cumpăra terenul unde sunt gropile comune ale foştilor deţinuţi din temuta închisoare. „Consiliul Local Gherla a găsit tot felul de pretexte să nu ne dea terenul unde sunt îngropaţi morţii noştri. Aşa că am cumpărat un teren, într-o zonă în care Primăria avea nevoie de el pentru blocuri ANL şi am făcut un schimb, aici unde sunt gropile comune.E strigător la cer să-ţi cumperi pământul în care zac morţii noştri”, a povestit părintele Petru Băgăcean.
La dezbaterii au mai luat cuvântul Delia Cornea, de la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, Puiu Costoiu, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, respectiv Claudiu Porumbăcean, Muzeul Județean Satu Mare. Arhitectul Constantin Goagea a prezentat modalităţile de expunere și a demosntrat cât de important este lucrul în echipă, coolaborarea dintre designer şi istorici sau corelare dintre grafică şi conţinutul ştiinţific. Moderatori acestor discuţii au fost prof. dr. Ioan Opriș, respectiv dr. Dalia Bathory.

Cristina Puşcaş

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Protected by WP Anti Spam